90 de ani ! La multi ani Bucovina!

Astazi, 28 noiembrie 2008 se implinesc 90 de ani de la Unirea cu Bucovina, hotarare luata in acea vreme de Congresul General al Bucovinei la sala sinodala de la Cernauti, Congres care spunea:''Congresul general al Bucovinei,intrunit azi,joi,15/28 noiembrie 1918,in sala sinodala din Cernauti; Considerand ca,in fondarea principatelor romane,Bucovina care cuprinde vechile tinuturi ale Sucevei si Cernautilor,a facut parte din Moldova,care in jurul ei s-a inchegat ca stat;Considerand ca in cuprinsul hotarelor acestei tari se gasesc vechiul scaun de domnie de la Suceava,gropnitele domnesti de la Radauti,Putna si Sucevita,precum si multe alteurme de amintiri scumpe din trecutul Moldovei;Considerand ca fii acestei tari,umar la umar cu fratii lor din Moldova si sub conducerea acelorasi domnitori,au aparat de-a lungul veacurilor fiinta neamului lor impotriva tuturor incalcarilor din afara si a cotopirei pagane;Considerand ca in 1774,prin viclesug Bucovina a fost smulsa din trupul Moldovei si cu de-a sila alipita coroanei Habsburgilor;Considerand ca 144 de ani poporul bucovinean a indurat suferintele unei ocarmuiri styraine,care ii nesocotea drepturile nationale si care prin strimbatati sipersecutii cauta sa-i instraineze firea si sa invrajbeasca celelalte neamuri,cu care el voia sa traiasca ca fratii;Considerand ca in scurgerea de 144 de ani,bucovinenii,au luptat ca niste mucenici pe toate campiile de batalie in Europa sub steag strain pentru mentinerea,slava si marirea asupritorilor lor,si ca ei drept rasplata aveau sa indure micsorarea drepturilor mostenite,izgonirea limbii lor din viata publica,din scoala si chiar din biserica;Considerand ca,in acelasi timp,poporul bastinas a fost impiedecat sistematic de a se folosi de bogatiile izvoarelor de castig ale acestei tari si despuiat in mare parte de vechea mostenire;Considerand ca,cu toate acestea,bucovinenii n-au pierdut nadejdea ca ceasul mantuirii,asteptat cu atata dor si suferinta va sosi si ca mostenirea lor strabuna taiata prin granite nelegiuite,se va reintregi prin alipirea Bucovinei la Moldova lui Stefan,si ca au nutrit vecinic credinta ca marele vis al neamului se va infaptui,cand se vor uni toate tarile romane de la Nistru pana la Tisa intr-un stat national unitar; CONSTATA ca ceasul acesta mare a sunat!ASTAZI,cand dupa sfortari si jertfe uriase din partea Romaniei si a puternicilor si nobililor ei aliati ,s-au intronat in lume principiile de drept si umanitate pentru toate neamurile,si cand in urma loviturilor zdrobitoare monarhia austro-ungara s-a zguduit in temeliile ei si s-a prabusit,si toate neamurile incatusate in cuprinsul ei si-au castigat dreptul de libera hotarire de sine,cel dintai gand al Bucovinei dezrobite se indreapta spre regatul Romaniei,de care intotdeauna am legat nadejdea dezrobirii noastre.DREPT ACEEA NOI,CONGRESUL GENERAL AL BUCOVINEI,intrupand suprema putere a tarii si fiind investiti singuri cu putere legiuitoare,in NUMELE SUVERANITATII NATIONALE HOTARIM: UNIREA NECONDITIONATA SI PENTRU VECIE A BUCOVINEI ,IN VECHILE EI HOTARE PANA LA CEREMUS,COLACIN SI NISTRU SI REGATUL ROMANIEI. Declaratia a fost citita de cavalerul Iancu Fondor,presedintele Congresului general al Bucovinei.Declaratia a fost publicata in ziarul Miscarea ,Iasi,nr.259/18 noiembrie 1918.
Am incercat si noi, elevi ai Colegiului National ''Unirea'' din Brasov sa sarbatorim acest eveniment si sa reamintim oamenilor de varsta a treia, precum si sa le spunem celor de prima sau a doua varsta ceea ce a fost atunci, demult, cand credeam ca intregirea nationala va dura vesnic.Nu a fost asa, nu a fost cum am dorit, dar poate, intr-o zi, vom fii cu totii impreuna!

''Nu ne-am luptat pentru jucarii
Vrem sa ne unim cu tara.''

Poezie!

Voi n-aţi fost cu noi în celule

Radu Gyr

Voi n-aţi fost cu noi în celule
să ştiţi ce e viaţa de bezne,
sub ghiare de fiară, cu guri nesătule,
voi nu ştiti ce-i omul când prinde să urle,
strivit de cătuşe la glezne.

Voi n-aţi plâns în palme, fierbinte,
străpunşi de cuţitul trădării.
Sub cer fără stele, în drum spre morminte,
voi n-aţi dus povara durerilor sfinte
spre slava si binele ţării.

În cântec cu noi laolaltă
trecând printre umbre pereţii,
voi n-aţi cunoscut frumuseţea înaltă
cum dorul irumpe, cum inima saltă
gonind dupa harpele vieţii.

Ce-i munca de braţe plăpânde,
ce-i jugul, ce-i rânjet de monstru,
cum scârţâie osul când frigul pătrunde,
ce-i foamea, ce-i setea, voi n-aveţi de unde
să spuneţi aproapelui vostru.

Voi nu ştiţi în crunta-nchisoare
cum minte speranţa şi visul,
când uşile grele se-nchid în zăvoare,
şi-n teama de groaznica lui încleştare
pe sine se vinde învinsul.

Aţi stat la ospeţe-ncărcate
gonind după fast şi orgoliu,
nici milă de noi şi nici dor, nici dreptate,
nici candel-aprinsă şi nici libertate,
doar ghimpii imensului doliu.

Aşa sunteţi toţi cei ce credeţi
că pumnul e singura faimă.
Făţarnici la cuget, pe-alături ne treceţi,
când noi cu obrajii ca pământul de vineţi,
gustăm din osânda şi spaimă.

Când porţile sparge-se-or toate
şi morţii vor prinde să urle,
când lanţuri şi ziduri cădea-vor sfărmate,
voi nu ştiţi ce-nseamnă-nvierea din moarte,
căci n-aţi fost cu noi în celule.

Petre Tutea si gandirea crestina!

''Un filozof care se zbate fie sa gaseasca argumente pentru existenta lui Dumnezeu, fie sa combata argumentele despre inexistenta lui Dumnezeu, reprezinta o poarta catre ateism.Dumnezeul lui Moise este neatributiv.Cand il intreaba Moise pe Dumnezeu: Ce sa le spun eu alora despre Tine?-Dumnezeu ii spune:Eu sunt cel ce sunt''.

Petre Tutea


Am ilustrat mai sus una din numeroasele vorbe memorabile spuse de cel mai mare filozof crestin al tuturor timpurilor:Petre Tutea!
A vazut lumina zilei la data de 6 octombrie 1902 in satul Boteni,Muscel,fiu al preotului Petre Badescu si al Anei Simon Oprea Tutea.Licentiat in drept(1927) si doctor in drept administrativ(1929) al Universitatii din Cluj, ocupa un post de functionar superior in Ministerul Industriilor Si Comertului(1933-!948).A fost arestat si condamnat pentru activitate anticomunista si a executat aproape 13 ani de detentie, pana la 1 august 1964, iesind din inchisoare cu sanatatea zdruncinata in urma torturilor la care acesta a fost supus.
A avut prieteni ca Mircea Eliade si majoritatea tinerilor intelectuali din perioada interbelica, corespondand cu Emil Cioran, Eugen Ionescu, Petre Pandrea si multi altii.
Petre Tutea s-a stins din viata lucid in ziua de 3 decembrie 1991 intr-o rezerva a spitalului ''Cristiana'' din Bucuresti, pe cand era intervievat de un grup de reporteri.Ultimele cuvinte in clipa mortii au fost:
-''Iisuse Hristoase, ai mila de mine!''
Opera lui Petre Tutea este una vasta , cu multiple carti publicate, temele abordate fiind filozofia, economia si nu in ultimul rand temele cu caracter religios, dintre care ''Reflectii religioase asupra cunoasterii'' si ''Intre Dumnezeu si Neamul meu''.
In cea din urma ''capodopera literara'', Petre Tutea a afirmat:''Ma misc intre Dumnezeu si Neamul meu'', ceea ce dovedeste iubirea lui fata de popor pe care i-a daruit-o Cel de Sus. Inteligenta lui atat de pura , atat pe plan crestinesc cat si pe plan filozofic se regaseste in vorba lui Nae Ionescu , pe care filozoful l-a admirat extrem de mult:'' Orice mare inteligenta basculeaza intre religie si filozofie''.Asta a facut Petre Tutea, a basculat intre religie si filozofie.
Intr-un dialog care se gaseste in opera ''Intre Dumnezeu si neamul meu'', capitolul ''Una din minunile lui Dumnezeu'', Tutea a fost intrebat de jurnalistul Sorin Dumitrescu, cum ar trebui realizata o pagina religioasa, iar el a raspuns:''O pagina religioasa, crestina, trebuie sa fie supusa puterii dominante a gandirii teologice,[...],teologia aceasta suprastiinta,...''.Tutea, prin acest raspuns se dovedeste a fi un individ crestin care simte teologia, o intuieste, o traieste si o exprima, numind-o ''suprastiinta'' pentru respectul pe care-l are fata de ea si care a fost in sufletul acestuia pe primul loc.
Tutea a mai adaugat ca prin forta eliberatoare a misterului, eternitatea lui este fixata tomist in triunghiul:'' Dumnezeu este, cele doua lumi sunt, omul este''.Ideea, dupa parerea mea, a fost aceea ca tot ceea ce se intampla cu omul istoric in relatia lui cu Divinitatea , cu lumea, cu comunitatea se poate exprima:fiziologic, patologic, biologic, psihologic, etic, estetic si politic.
De fiecare data cand Petre Tutea a fost intrebat cum iese din impas, cum a trecut peste greii ani de puscarie la care a fost supus, sau cum isi rezolva problemele de zi cu zi, raspunde foarte simplu:''Prin puterea Bisericii crestine''.De asemenea a afirmat ca si-ar da si viata pentru neamul romanesc, dovedindu-se a fi un patriot iesit din comun, un om de seama al culturii romane, dar pe care ''aia'' nu au stiut sa-l aprecieze, cautand astfel adevarul dintre lumea interioara si cea exterioara, si gasindu-l in credinta lui fata de Dumnezeu.O data ce ai citit o opera de-a lui Tutea este ca si cum toata cultura literara, filozofica, economica, istorica si crestina a lumii intregi iti eeste zidita fortat in minte.Cand il asculti, parca timpul sta pe loc, fiind pur si simplu acaparat de vorbele sale.
Dar acum, ne amintim doar de chipul sau, iar in minte s-au intimparit doar vorbele sale.Poate ca acum vom mai astepta multi ani inainte sa mai avem o astfel de valoare filozofica-crestina contemporana romaneasca ca si Petre Tutea.


Goran Razvan