Strig!

Incerc sa ma hranesc cu necunoscut. Cu taine, spirit si ganduri molatice. Dar ce ma fac cand cei din jur imi taie craca si nu mai simt decat amaraciune? Atunci, scot din mine tot ce este mai rau, mai subred, mai ticalos. Imi folosesc mitocania, aroganta, rautatea pentru a le demonstra ca nu au dreptate. Sau cel putin nu au probe care sa le adevereasca adevarul.
Incep din ce in ce mai mult sa-mi dau seama ca raul nu se afla intr-o opozitie dialectica cu binele ci, reprezinta mai mult o completare efectiv instantanee, brusca, umana, dar nefireasca, care nu-ti ofera nicio sansa de a o opri. E precum un dezastru natural, inevitabila. Toata mizeria asta din sufletele oamenilor reprezinta efectul binelui. Cand binele atinge cote maxime, ancestrale, raul trece in prim-plan, triumfator. Exista vreun panaceu pentru vindecarea "Bolii Fara Nume" ?

Sursa foto: www.dictiopulus.ro

Din nou student...

Se poate spune ca am "intrat ( din nou ) in paine". Unii cu fete mahnite, altii abatuti, altii veseli si voiosi. Cam asa s-au prezentat colegii. Primul seminar... o intrebare ciudata pentru fiecare student: De ce ai numele acesta? Dupa zabava iscata de ciudata interogatie care ne-a fost adresata, conferentiarul ne-a testat intr-un fel abilitatile de comunicare, punandu-ne unele intrebari, pe baza unui CV european, intr-un mod oral. Raspunsuri diferite, idei diferite, asteptari diferite! Complexitatea raspunsurilor a provocat o mare si neasteptata mirare, atat pe chipul meu cat si pe cel al conferentiarului. O mirare combinata cu admiratie! Un semestru cat mai reusit si o primavara frumoasa!

P.S: Lipsa diacriticelor ma irita! La munca mea de birou nu exista! :))