Dezgust total!

Aseara am participat la miting-ul prostanacilor din Brasov.Sala...plina pana la refuz de pensionari amarati care asteptau cu nerabdare sosirea mafiei PSD-iste.Bannere, pancarte, tricouri, foite, pixuri si alte minunatii erau acordate "gratuit", celor ce doreau un leu in plus la pensie. Dupa o intarziere de jumatate de ora, in care sala ovationa "noua alianta comunista", s-a produs dezastrul.
Prezentabili, Geoana si Antonescu au intrat in uralele publicului. Domle', da' ce scandari! Nici la meciurile echipei nationale de fotbal nu vedeai asa ceva.Da', vorba aia, un pix+ o foita=un vot!Cel care a luat cuvantul a fost nimeni altul decat "sarmanul Nita", presedintele PSD Brasov. Dupa un comentariu, si-a aratat "valoarea".A inceput sa vorbeasca despre Basescu, moment in care sala a inceput sa huiduie.
Fratilor, ori veniti sa va prezentati proiectele de viitor, ori sa huiduiti.In acel moment am plecat.Nu am dorit sa fiu martor la minciunile electorale. Nenica, RUSINE!

P.S:Cand mergeam spre casa m-a abordat o femeie pe la vreo 70 de ani.M-a intrebat ce se petrece in sala.I-am spus:"O minciuna doamna!", cu un ton calm.Raspunsul:"Voi, tineretul nu stiti istorie!", foarte revoltata.I-am amintit de crimele lui Iliescu si am plecat...

P.P.S:Vedeti voi, pentru o "masa de-o zi, preferam sa murim de foame 4 ani"!N-ai ce sa le ceri domle', niste tarani!

Sursa foto:Ziarul de Iasi!

Ana Ghiţă, femeia care cerea ajutorul lui Traian Băsescu: "Nu l-a lovit, nu avea cum să ajungă la copil

Ana Ghiţă, femeia care la acea dată cerea disperată ajutorul preşedintelui spune că Traian Băsescu nu l-a atins pe copil: "Nu l-a lovit pentru că nu avea cum să ajungă la copil, pentru că, dacă abia am ajuns eu, pe vârfuri...".

Mai mult, femeia susţine că băiatul nici măcar nu i s-a adresat preşedintelui, ci ar fi vorbit urât chiar la adresa ei. "Mi-a zis Dă-o dracu de nebună, sau aşa ceva", îşi aminteşte ea.

Antena 3

Basescu incoltit de nomenclatura!

E ciudat ceea ce se intampla in zilele noastre in politica.
Ceea ce mi se pare intr-adevar suspect, este aparitia filmuletului in care presedintele tarii, Traian Basescu este surprins lovind un copil in campania electorala din 2004.

1.De ce apare abia acum acest filmulet?
2.Era asteptat un asemenea trucaj din partea mogulilor care doresc scoaterea unui candidat capabil, ( din punctul meu de vedere) de pe scena politica din Romania.
3.In orice caz nu ajuta pe nimeni postarea filmuletului, atata timp cat exista "pro-Basesti" si "pro-comunisti", astfel incat ambii isi vor pastra pozitia.

Votati cu mintea!

Sursa foto:mediafax.ro

O strofa de la Geoana pentru popor!

Sunt comunist, dar fost ambasador,
Votati-ma!,ca de nu eu am sa mor.
Am sa mor, caci lupt pentru popor.
Iliescu m-a-nvatat sa va cer ajutor!

Mircea Geoana-Ajutor de la popor!

Sursa foto:hultan.wordpress.com/.../01/educatie-politica/

BASARABIA a votat cu Basescu- 90,7 %

Prezenţă record la vot a basarabenilor! Unii au stat la coadă de dimineaţă până seară ca să participe la alegerea preşedintelui României şi la referendum. Alţii tot aşa dar nu au reuşit să intre în secţia de votare chiar dacă, în Chişinău, urnele au rămas deschise până peste ora 21.00. În Basarabia, Traian Băsescu a câştigat alegerile cu 90,7% din voturi, respectiv 7963. Pe locul doi s-a clasat Crin Antonescu cu 3,7% (323 voturi), urmat de Mircea Geoana, cu 3,5% (308 voturi). In total au votat 8.777 de alegatori.

Ce aşteaptă românii din Moldova de la viitorul preşedinte ale României?

Anul acesta, pentru alegerile din România, pe teritoriul Republicii Moldova au fost deschise 13 secţii de votare – nu două ca în perioada restricţiilor impuse de regimul Voronin. Chiar şi aşa, în Chişinău, nu toţi cei care au stat la coadă au reuşit să-şi exercite dreptul de vot. La ora 21.00 porţile secţiilor de votare s-au închis, fiind admişi la urne doar cei care se aflau deja în perimetrul secţiilor de votare. Persoanele care au stat fără rost ore întregi la coadă au rămas dezamăgite de modul cum au fost organizate alegerile:

„Uitaţi-vă la toată lumea aceasta! Credeţi că o să reuşească să treacă toţi? (...) Vedeţi şi dumneavoastră ce se întâmplă! Noi acum am trecut pe la toate celelalte secţii de votare şi este mai groaznic ca aici”.

Românii din Republica Moldova au devenit electoral mai activi după prăbuşirea regimului Voronin care restricţiona accederea în funcţii publice a persoanelor cu dublă cetăţenie. Anterior, în ziua alegerilor din România, în preajma secţiilor de votare deschise în Republica Moldova stăteau securişti care îi filmau pe cei care intrau în secţiile de votare pentru a-şi exercita dreptul de vot. Anul acesta securiştii cu camere video au lipsit. Românii basarabeni nu se mai ascund de jurnalişti ca mai înainte, iar paşaportul românesc a devenit pentru ei un document cu ajutorul căruia pot schimba soarta Basarabiei:

„Am votat pentru o Românie în Europa împreună cu Moldova” (...) „Important e ca azi, când se alege preşedintele României mari să fie cât mai multă prezenţă la secţiile de votare, pentru că prin aceasta demonstrăm şi noi că nu ne interesează numai paşaportul pentru a călători în străinătate, dar ne interesează şi destinul ţării”. (...) „România este ţara care ne poate ajuta foarte mult în sensul scurtării şi facilitării drumului nostru spre integrare în UE”. (...) „Am votat pentru poporul român, pentru un preşedinte patriot. Acesta a fost un vot al speranţei”. (...) „Şi „tata” nostru, Voronin, o să se ducă şi el deja în altă ţară să mai trăiască. Îi ajunge cât a trăit la noi, în Moldova”.

Conform datelor neoficiale, în Republica Moldova locuiesc aproximativ 100.000 de cetăţeni români. Actualul preşedinte al României, Traian Băsescu, a obţinut peste 90 la sută din voturile românilor din Republica Moldova. El a acumulat 7.963 de voturi ale basarabenilor din totalul de 8.777. La o distanţă enormă, pe locul doi s-a situat liderul PNL, Crin Antonescu cu 3,7 la sută, iar pe locul trei – candidatul PSD, Mircea Geoană, cu 3,5 la sută din voturi. Pentru Republica Moldova au fost eliberate 52 mii de buletine pentru alegerile prezidenţiale şi câte 52 mii de buletine pentru cele două întrebări puse la referendum.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Chişinău
Sursa: Basarabeni.ro
http://victor-roncea.blogspot.com

Daca ei inving, NATIUNEA PIERDE!

Sursa:lupta-ns.blogspot.com

Inca "un actor grabit"

Dupa moartea celebrului Nicu Constantin, un alt mare actor ne-a parasit astazi.Este vorba despre maestrul Gheorghe Dinica, cel care a avut in spate o cariera monumentala si care ne-a umplut sufletele de bucurie teatrala.Dumnezeu sa-l odihneasca!

Gheorghe Dinică (n. 1 ianuarie 1934, Bucureşti - d. 10 noiembrie 2009, Bucureşti) a fost un actor român de teatru şi film. A absolvit în 1961 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti la clasa profesoarei Dina Cocea, a debutat ca actor în filmul „Străinul” în anul 1963 şi a jucat în peste 60 de filme.

Adesea, critica l-a asemuit cu Robert de Niro, comparaţie de care Gheorghe Dinică nu se declara deloc încântat: „Ce legătură are Robert de Niro cu mine? Eu am studiat şi jucat în România”, a menţionat actorul. Din 1996 a fost căsătorit cu Gabriela Georgeta.

Gheorghe Dinică a decedat marţi, 10 noiembrie 2009 la ora 13:00, de pe urma unui stop cardiac sub ventilaţie, cu toate că timp de treizeci de minute s-au efectuat manevre de resuscitare.[1] Maestrul a fost înmormântat pe Aleea Actorilor din Cimitirul Bellu din Capitală.

Cariera:Film
* Străinul (1963)
* Comoara din Vadul Vechi (1964)
* Procesul alb (1965)
* Golgota (1966)
* Maiorul şi moartea (1967) - Maiorul Tache
* Columna (1968) - Bastus
* Prea mic pentru un război atât de mare (1969)
* Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte (1971)
* Felix şi Otilia (1971) - avocatul Stănică Raţiu
* Bariera (1972)
* Cu mâinile curate (1972) - Lăscărică
* Explozia (1972) - Gheorghe Oprisan zis Gica Salamandra
* Dincolo de nisipuri (1973)
* Ştefan cel Mare-Vaslui 1475 (1974)
* Ilustrate cu flori de câmp (1974)
* Filip cel bun (1974)
* Fraţii Jderi (1974)
* Zidul (1974)
* Nemuritorii (1974) - Postelnicul Butnaru
* Nu filmăm să ne amuzăm (1974)
* Un comisar acuză (1975) - comisarul Paraipan
* Evadarea (1975)
* Mastodontul (1975)
* Prin cenuşa imperiului (1975) - Diplomatul
* Cuibul salamandrelor (1976) - Gheorghe Oprisan zis Gica Salamandra
* Marele singuratic (1976)
* Osânda (1976) - jandarmul Ion
* Premiera (1976)
* Trei zile şi trei nopţi (1976)



* Acţiunea „Autobuzul” (1977)
* Doctorul Poenaru (1977)
* Trepte spre cer (1977)
* Drumuri în cumpănă (1978)
* Revanşa (1978) - comisarul Paraipan
* Totul pentru fotbal (1978) - Arbitrul
* Bietul Ioanide (1979)
* Ultima noapte de dragoste (1979)
* Lumini şi umbre (1979-1982) - serial TV
* Reţeaua S (1980)
* O lume fără cer (1981)
* Concurs (1982)
* De ce trag clopotele, Mitică? (1982) - Nae Giurimea
* Întunericul alb (1982)
* Pe malul stâng al Dunării albastre (1983)
* Râdeţi ca în viaţă (1983)
* Secretul lui Bachus (1983) - Gheorghe Cercel
* Un petic de cer (1983)
* Eroii nu au vârstă (1984) - serial TV
* O lumină la etajul zece (1984)
* Zbor periculos (1984)
* Vară sentimentală (1985)
* Cuibul de viespi (1986)
* Secretul lui Nemesis (1986) - N.M. Siseanu
* Figuranţii (1987)
* Să-ţi vorbesc despre mine (1987)
* Momentul adevărului (1987)
* Lacrima cerului (1987)
* Casa din vis (1991)
* Divorţ din dragoste (1991)



* Cel mai iubit dintre pământeni (1992) - Seful Securitatii
* Liceenii în alertă (1992)
* Patul conjugal (1992) - Vasile Potop
* Priveşte înainte cu mânie (1992)
* Balkans, Balkans (1993)
* Oglinda – începutul adevărului (1993) - Ministrul Mihai Antonescu
* Această lehamite (1993)
* Chira Chiralina (1993)
* Crucea de piatră - ultimul bordel (1993) - tovarăşul Mache Puzderie
* Craii de Curtea veche (1995)
* Terente – regele bălţilor (1995)
* Faimosul Paparazzo (1999)
* Manipularea (2000)
* Patul lui Procust (2001) - Nae Gheorghidiu
* Război în bucătărie (2001)
* După amiaza unui torţionar (2001) - Frant Tandara
* Filantropica (2001) - Pavel Puiuţ
* Turnul din Pisa (2002)
* Examen (2003) - Dumitrascu
* Dulcea saună a morţii (2003) - Lama
* Bani de dus, bani de întors (2004) – film TVR
* Aleodor Împărat (2004) - Bondar
* Magnatul (2004) - Gheorghe Manasia
* Orient Express (2004) - Costache
* Sindromul Timişoara - Manipularea (2004)
* Omul grăbit (2005) - Franţa
* Vânătoarea (2005)
* White Palms (2006) - Ungaria
* Tinereţe fără tinereţe (2006)
* Ticăloşii (2007)
* Supravieţuitorul (2008)
* Biblioteque Pascal (2008) - Ungaria

Teatru

* 1961 Inspectorul de poliţie de John Boynton Priestley, regia Dina Cocea
* 1961 Celebrul 702 regia M.Ghelerter
* 1961 Centrul înaintaş a murit în zori de A. Cuzzani
* 1962 Sweik în al doilea război mondial de B.Brecht, regia L.Giurchescu
* 1962 Procesul domnului Caragiale de M.Ştefănescu, regia D.Esrig
* 1962 Pigulete plus cinci fete de Constanţa Bratu
* 1962 Nuntă la castel de S.Andras, regia L.Giurchescu
* 1963 Umbra de E.Svarţ, regia D.Esrig
* 1963 Casa inimilor sfărâmate de G.B. Shaw
* 1964 Rinocerii de Eugène Ionesco, regia L.Giurchescu
* 1964 Somnoroasa aventură de T. Mazilu, regia D.Cernescu
* 1965 Troilus şi Cresida de William Shakespeare, regia D.Esrig
* 1966 Capul de răţoi de G.Ciprian, regia D.Esrig
* 1967 Opinia publică de Aurel Baranga, regia A.Baranga
* 1968 Sfântul de Eugen Barbu
* 1968 Nepotul lui Rameau de Denis Diderot, regia D.Esrig
* 1969 Moartea lui Danton de Georg Buchner, regia Liviu Ciulei
* 1972 Un fluture pe lampă de Paul Everac, regia Horea Popescu
* 1973 Trei fraţi gemeni veneţieni de Aldo Matiuzzi Collalto, regia David Esrig
* 1977 Romulus cel Mare de Friedrich Dürrenmatt, regia Sanda Manu



* 1978 Gaiţele de Alexandru Kiriţescu, regia Horea Popescu
* 1979 O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale, regia Radu Beligan
* 1980 Aşteptându-l pe Godot de Samuel Beckett, regia Grigore Gonţa
* 1982 Ploşniţa de V. Maiakovski
* 1984 Iubirile de-o viaţă de Platon Pardau
* 1986 Ioneştii de Platon Pardău, regia Grigore Gonţa
* 1990 Cine are nevoie de teatru? de Timberlake Wertenbaker, regia Andrei Şerban
* 1991 Noaptea regilor de William Shakespeare, regia Andrei Şerban
* 1991 Merlin de Tancred Dorst, regia Cătălina Buzoianu
* 1992 Livada de vişini de A.P. Cehov, regia Andrei Şerban
* 1997 Tehnica raiului de Mihai Ispirescu, regia Dan Micu
* 1997 O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, regia Mihai Măniuţiu
* 1998 Azilul de noapte de Maxim Gorki, regia Ion Cojar
* 1998 Cotletele de Bertrand Blier, regia Gelu Colceag
* 1999 Numele trandafirului adaptare după Umberto Eco, regia Grigore Gonţa
* 2000 Şi mai potoliţi-l pe Eminescu de T.C. Popescu, regia Grigore Gonţa
* 2001 Take, Ianke şi Cadâr de V.I.Popa, regia Grigore Gonţa
* 2003 Ultima oră de Mihail Sebastian, regia Anca Ovanez Doroşenco
* 2006 Dansând pentru zeul păgân de Brian Friel, regia Lynne Parker
* 2006 Incontestabila ipocrizie de Teodor Mazilu, regia Mihai Ionescu

Televiziune

* 1962 Colierul de Guard Peach
* 1962 Teatrul de marionete al Majestăţii Sale de I. Garneatasi şi Radu Nichita
* 1963 Păsările de Aristofan
* 1963 Obiecte găsite de Ştefan Tita
* 1963 Un joc neobişnuit de Friedrich Durrenmatt
* 1964 Popas între drumuri de Eva Dragomir şi Cornel Popa
* 1964 O seară la Gambrinus de Eva Dragomir şi Radu Miron
* 1965 Directorul de teatru de I. Dongorozzi
* 1965 Medeea de Euripide
* 1965 Neînţelegerea de Albert Camus
* 1965 Regele gol de Evgheni Svart
* 1968 ...Escu de Tudor Muşatescu
* 1968 Seara, târziu, în tipografie de Alexandru Mirodan
* 1968 Corupţie la Palatul de Justiţie de Ugo Betti
* 1969 Richard al III-lea de W. Shakespeare



* 1969 Ziariştii de Alexandru Mirodan
* 1970 Woyzeck de Georg Buchner
* 1970 Un nasture sau absolutul de Radu Cosaşu
* 1970 Furtul elefantului alb după Mark Twain
* 1970 Prometeu de Eschil
* 1970 Diavolul şi bunul Dumnezeu de Jean Paul Sartre
* 1970 Neînfricaţii, serial
* 1970 Trei surori de A.P. Cehov
* 1971 Alcesta de Euripide
* 1982 Lumini şi umbre, serial, regia Andrei Blaier, Mihai Constantinescu
* 1984 Eroii n-au vârstă, serial
* 1999 Şarpele după Mircea Eliade, regia Viorel Sergovici
* 2000 Război în bucătarie, regia Marius Barna
* 2007 Gala, serial
* 2008 Inimă de ţigan, telenovelă
* 2009 Regina, telenovela
* 2009 Aniela, telenovela

Discografie

* Cântece de petrecere (2003)
* Cântece de petrecere 2 (2003)
* Romanţe (2004)
* Parol că te iubesc (2006)

Premii şi distincţii

* Titlul de Doctor Honoris Causa oferit de Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică, 2008
* Premiul pentru întreaga activitate la Festivalul T.I.F., 2006
* Diploma de interpretare acordată de Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film din România, pentru „Orient Expres", 2004
* Premiul Special UCIN, pentru rolul Prinţ - „Filantropica", 2002
* Actor de onoare al filmului românesc
* Actorul anului 2002 - Revista V.I.P.
* Premiul de excelenţă - UNITER, 1999
* Premiul UCIN; Premiul Troia (Portugalia) pentru „Patul conjugal", 1992
* Premiul UCIN pentru „Casa din vis"
* Premiul ACIN pentru „Figuranţii", „Cuibul de viespi", „Secretul lui Herodot"
* Premiul ACIN pentru „Ilustrate cu flori de câmp", 1975
* Premiul de interpretare la Karlovy Vary pentru rolul Diplomatul - „Prin cenuşa imperiului"
* Premiul ACIN pentru „Explozia", „Felix şi Otilia", „Bariera", „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte", 1972
* Marele premiu la Paris pentru „Troilus şi Cresida" de William Shakespeare
* Ordinul „Serviciul Credincios" în grad de Mare Ofiţer

Sursa:Wikipedia
Foto:Agerpres

Marturii ale Contemporanilor-Ion Luca Caragiale despre Eminescu

1852 La 30 ianuarie s-a nascut la Haimanale-Prahova I.L.Caragiale, fiul lui Luca (secretar al Manastirii Margineni) si al Ecaterinei Caragiali. Astazi satul poarta numele marelui dramaturg.
1859-60 Primul an de scoala, la Ploiesti. Deprinde scrisul si cititul de la parintele Marinache si dascalul Haralambie, de la Biserica Sf. Gheorghe. Tatal devine avocat la Ploiesti.
1860-61 Baiatul urmeaza cursurile clasei a II-a la Scoala Domneasca nr. 1 Ploiesti.
1862-64 La aceeasi scoala, îl are ca învatator pe Bazil Dragosescu, despre care pastreaza amintiri frumoase, între care si vizita emotionanta a lui Cuza Voda. Obtine certificatul de absolvire a cursului primar.
1864-67 Frecventeaza Gimnaziul "Sf. Petru si Pavel" Ploiesti.
1868-68 Biografii afirma ca ar fi urmat clasa a V-a liceala la Bucuresti, unde se mutase familia.
1868-70 Urmeaza cursul de mimica si declamatie, tinut la Conservatorul din Bucuresti de Costache Caragiali, unul din unchii sai, autor dramatic si actor.
1870 La 18 ani, este copist la Tribunalul Prahova, dupa dorinta batrânului sau tata, care decedeaza bolnav de idropizie. Dupa înmormântarea tatalui, Ion Luca paraseste aceasta functie si este destituit. Ramâne singurul sustinator al mamei sale Ecaterina si al surorii sale Lenci (cu 3 ani mai tânara).
1871-72 Sufler si copist la Teatrul National din Bucuresti.
1873-75 Începe cariera de gazetar în revista Ghimpele.
1875-76 "Girant responsabil" la ziarul Alegatorul liber.
1876-77 Redactor al Claponului. Cu F. Dam‚ editeaza ziarul Natiunea româna.
1878 Colaboreaza la Timpul, avându-i colegi pe Eminescu si Slavici. Traduce din franceza tragedia în versuri Roma învinsa de Al. Parodi, reprezentata la 21 mai pe scena Teatrului National Bucuresti. Tot în mai, participa pentru prima oara la o întrunire a Societatii Junimea. În toamna T. Maiorescu îl ia la Iasi, pentru a citi piesa O noapte furtunoasa.
1879 La 18 ianuarie - premiera comediei O noapte furtunoasa la Nationalul bucurestean. Face o calatorie la Viena.
1881-83 Este revizor scolar pentru judetele Neamt-Suceava si apoi Arges-Vâlcea.
1884 La 13 noiembrie, premiera capodoperei sale dramatice O scrisoare pierduta. Functionar al Regiei Monopolurilor.
1885 Premiera comediei D-ale carnavalului. Este profesor suplinitor la Liceul "Sf. Gheorghe" din Bucuresti. În Convorbiri literare apare studiul Comediile d-lui Caragiale semnat de Titu Maiorescu. Se naste Mateiu, fiu natural al Mariei Constantinescu, recunoscut de I. L. Caragiale.
1886 "Omul fara noroc" intra în zodia îmbogatirii. Moare în Capitala vara primara a mamei sale, Ecaterina Momolo, batrâna cu avere. Urmeaza un lung proces pentru mostenire, între urmasi.
1887 Tipareste la Sibiu cartea Roma învinsa, tradusa de Caragiale.
1888-89 Director general al teatrelor. Staruintele sale nu sunt apreciate de oficialitati si demisioneaza. Moare mama sa Ecaterina Caragiali (73 ani), din familie ramânând numai el si sora-sa Lenci. La editura Socec, îi apare volumul Teatru. Se casatoreste cu Alexandrina Burelly, fiica arhitectului Gaetano Burelly. Calatorie în Italia.
1890 Premiera dramei Napasta la Nationalul bucurestean.
1891 Apar volumele Teatru si Napasta, învinuite de imoralitate si respinse de la Premiul Academiei.
1892 Întrând în conflict cu junimistii, tine conferinta Gâste si gãsti literare, la Ateneu. Apare volumul Pacat..., O faclie de Paste, Om cu noroc (3 novele).
1893 Scoate prima serie a Moftului român, cu A. Bacalbasa. Se naste al doilea fiu, Luca Ion, viitorul poet. Deschide prima sa berarie, scandalizându-i din nou pe adversari.
1896 Publica volumul Schite usoare. Scoate pentru scurt timp Epoca literara, cu St. O. Iosif (secretar de redactie). Solicita directia Teatrului National din Iasi, dar este refuzat de primarul N. Gane.
1897 Apar volumele sale: Schite si Notite si Fragmente literare.
1899 Este numit registrator la Regia Monopolurilor Statului.
1901 Caragiale este sarbatorit la Ateneul Român cu prilejul împlinirii a 25 de ani de activitate literara. B. Delavrancea si Tache Ionescu îl elogiaza, primind o pana de aur. Apare volumul Momente. La 1 aprilie, îsi pierde slujba de la Regia Monopolurilor si scoate a doua serie din Moftul Român. Este epoca procesului de calomnie intentat lui. Const. Al. Ionescu-Caion, un psihopat care publicase în Revista literara doua articole în care Caragiale era învinuit ca a plagiat piesa Napasta dupa un fictiv autor ungur, Istvan Kemeny.
1902 Prietenul sau Barbu Delavrancea pledeaza stralucit la Procesul Caion pentru Caragiale si gazetarul mincinos este condamnat în lipsa. Pâna la urma Caion a fost achitat. Alta lovitura împotriva lui Caragiale: volumul Momente este respins de comisia de premii a Academiei.
1904 Atacat mereu de adversari, respins de la premiul Academiei, Caragiale nu-si mai gaseste locul la Bucuresti. De aceea, împreuna cu familia face o calatorie în Italia, Franta, Germania. Acum îi revine partea din averea mostenita.
1905 Se stabileste cu cei dragi la Berlin, într-un exil de buna voie. Face proiectul noii comedii Titirica, Sotirescu & Co, dar n-o va termina niciodata. Teatrul îi adusese, personal, numai necazuri.
1907 Pastreaza legaturile cu prietenii din tara, fiindu-i dor de plaiurile natale. Publica pamfletul 1907, din primavara pâna-n toamna. Reface bunele relatii cu Titu Maiorescu, pe care îl învinuise de falsificarea textelor lui Eminescu.
1908 Publica în trei volume, la Editura "Minerva", Opere complete. Desi în ultimii ani de viata s-a stabilit la Berlin, face câteva calatorii în vatra româneasca, inclusiv la Bucuresti.
1909 Apar Kir Ianulea în Viata româneasca.
1910 Publica volumul Schita noua, care cuprinde schite si povestiri scrise în ultimii ani de munca literara.
1912 Împlineste 60 de ani de viata si e tot la Berlin, departe de tara. Presedintele Societatii Scriitorilor Români, Emil Gârleanu, îi propune sarbatorirea la Bucuresti. Dar Caragiale are motive sa refuze aceasta sarbatorire, expediind delicatului sau prieten o telegrama, în stil caragialesc.
La 9 iunie, I. L. Caragiale moare subit la Berlin si, mai apoi, corpul este adus la Bucuresti. Astazi îsi are mormântul la Cimitirul Bellu, nu departe de Eminescu.




I. L. C A R A G I A L E

(Două note, 1892)



…………………………………………………………………………………………

Biblioteci întregi s'au scris despre «Hamlet», şi roatele tipografilor noştri de mii şi sute de ori se învârtesc pe zi şi or să se mai învărtească în pofida lui Eminescu. Liber încăodată oricine să-şi alăture pe o bucată de hârtie numele-i de o zi cu un nume pe veci trainic, cum se aprinde un chibrit în faţa soarelui; liber e oricine să spună despre o operă de artă şi ce ştie şi ce nu, şi dacă o pricepe şi dacă nu, numească-se el Taine, sau fie ilustrul ciubotar al lui Apelles. Pe vârful unui obelisc bătrân se abate câteodată şi un vultur, dar mai ales se strâng totdeauna roiuri de musculiţe să bâzâie pe creasta monumentului înfierbântată de arşiţă. Apele norilor, vânturile vremilor spală şi svântă piatra nobilă de urmele acelor: efemere, şi ea rămâne tot curată ca mai nainte şi pentru mai nainte. De clintit nu o poate clinti decât trăznetul cerului, ura fanatică a sectarilor exaltaţi, ori securea Vandalului imbecil şi rău, sau ignoranţa barbară, care doboară şi sfarmă frumuseţea ceea ca să-şi facă un prag inform la o sărmană colibă.. . Dar astea toate sunt elemente oarbe ale naturii, mişcate de sus fără con-ştiinţă, de jos de o conştiinţă din cale afară obtusă ori smintită... Insă a ciunti cu conştiinţa limpede şi cu sânge rece o operă de artă?... Şi de asta e vorba aici.

Care artist, care amator, care om de bun simţ şi de treabă ar îndrăzni să ia un penel şi să îndrepteze o trăsătură măcar a unui Rafael, să prefacă numai o măsură a lui Beethoven, ori să potrivească coapsa lui Apolon sau şoldul unei Venere, după personala lui judecată şi după pornirea gustului său actual? Lucrarea ce un mare artist ca Eminescu o lasă este, cu toate calităţile şi defectele ei, ceva sfânt, fie că 'n ea se întrupează ceva pipăit, şi pentru o viaţă mai durabilă decât chiar a neamului său întreg, gândiri şi simţiri de veacuri ale acestuia, şi de aceea, fără teamă de exagerare, s'a putut zice că o aşa lucrare este patrimoniul omenirii întregi, nu numai a unui neam.

Şi aşa dar a pune mâna fără sfială pe o asemenea lucrare cu calităţi eterne şi a cuteza s'o potriveşti sau s'o mai ciopleşti, după trecătorul tău gust şi cu competenţa ta discutabilă, discutabilă pentrucă e negativă faţă cu realitatea evidentă şi palpabilă a monumentului ce-l judeci — discutabilă fie ea cât de autorizată în părerea-ţi proprie şi a câtorva clienţi — va să zică a mutila lucrarea de artă pentru restul fără capăt cunoscut al lumii şi vremii, este a te face vinovat de o faptă reprobabilă, este, cu un cuvânt, o profanare... Iar de profanare nu e capabil decât un om fără inimă şi cu spiritul îngust, un om care niciodată nu se poate uita pe sine, care nu poate avea nicio ridicare de suflet pe deasupra egoismului strâmt, nicio emoţie... cum să zic ? impersonală, — ca să întrebuinţez şi eu nişte platitudini platonice scoase de curând iar la modă, — niciun fel de respect chiar când se află în faţa lucrurilor sfinte... fiindcă n'are, fiindcă nu poate avea nimica sfânt pe lume.1)

…………………………………………………………………………………………

Eminescu 2000
Proiect realizat in colaborare cu Centrul National de Studii "Mihai Eminescu" sub egida Ministerului Culturii.

Veterani de razboi inselati de stat

Dupa ani grei de razboi, multi eroi ramasi in viata in urma celui de-Al Doilea Razboi Mondial primesc pentru fapte de curaj cateva sute de lei, desi au dreptul la un teren stabilit prin lege. Batrani si bolnavi, multi dintre acestia si-au pierdut insa speranta...

In 1994, statul roman a emis o lege speciala pentru veteranii de razboi, si anume dreptul la 500 de metri patrati de teren, intravilan, sau un hectar arabil. Din 2007 lucrurile s-au schimbat insa, cei mai multi dintre acestia fiind pacaliti printr-un alt act normativ, prin care statul a hotarat sa le plateasca doar suma de 1.546 de lei. In opinia autoritatilor, acesti bani, pe care cei maiveterani i-au acceptat din cauza saraciei, echivaleaza cu terenul promis

Astfel, batrani si bolnavi, veteranii decorati se lupta in instante chiar cu statul pe care l-au aparat. Unii dintre acestia nu au mai apucat insa sa se vada improprietariti, relateaza Adevarul.

Este si cazul lui Mihai Roman, din Bucuresti, veteran de razboi la arma Transmisiuni. Eroul nu a apucat sa-si vada terenul deoarece a decedat in timpul procesului, care a inceput in 1998. La acea vreme, Curtea de Apel Bucuresti a recunoscut dreptul acestuia la o suprafata de 500 de metri patrati, intravilan. Veteranul a mers astfel la Consiliul Local al Capitalei, institutia obligata “sa intocmeasca lista cu terenuri disponibile si sa solutioneze cererea reclamantului Roman”.

In august 2009, Prefectura Bucurestiului 'si-a amintit' de acest caz si i-a trimis veteranului, care decedase intre timp, o adresa prin care i se atragea atentia ca nu poate primi decat suma de 1.564 de lei. Fiul veteranului a refuzat oferta statului si a decis sa continue „lupta”.

* Colonelul Ioan Negru, reprezentant al veteranilor din Bucuresti, admite ca oferta statului este “praf in ochi”. In Romania sunt 60.000 de militari care au luptat pe front, potrivit colonelului in rezerva Ioan Negru, reprezentant al Asociatiei Nationale a Veteranilor de Razboi. Astazi, in Bucuresti, mai sunt inregistrati 1.212 veterani. Niciunul nu este posesor al vreunui teren si putini au ales sa dea statul in judecata.





Sursa:9am.ro

Sabia si coroana

Demult, un mare imparat a vrut sa incerce intelepciunea copilului sau, mostenitorul tronului, si a asezat pe o masa coroana si sabia lui. Chemandu-si fiul, ia cerut sa se gindeasca bine si sa aleaga ce ii este mai de folos in viata. Baiatul a ales sabia.
- De ce tocmai sabia, l-a intrebat regele?
-Pentru ca prin sabie, pot cistiga si pastra coroana.
-Asa este, fiul meu, ai facut o alegere buna. Insa tine minte: la fel este si calea pe care trebuie sa o urmeze fiecare om, fie el rege sau taran de rind: Calea Crucii, a jertfei de sine. Crucea este singura arma pe care o poti folosi in viata, in razboiul de toata vremea, razboiul cu diavolul, cu ispitele, cu neputinta si cu tine insuti. Credinta inseamna lupta. Tu ai sabia prin care poti cuceri si pastra coroana, insa Crucea o avem cu totii si numai prin ea putem primi si pastra Cerul in sufletele noastre. Sa nu uiti asta, fiul meu!
(Leon Magdan, Cele mai frumoase pilde si povestiri crestin-ortodoxe, editura Aramis, Bucuresti, p.39)

Sursa:http://har_adevar.ablog.ro/2007-05-10/pilde-si-povestiri-crestine.html